Cu toate ca lista de specificatii nu aduce cine stie ce in afara lumii BlackBerry, telefonul combina tot ceea ce fanii BlackBerry doresc sa vada la un telefon de la RIM. Partea frontala a telefonului este ocupata de display-ul de 2.6” asezat in format “landscape” si de tastatura QWERTY, iar pe spate gasim doar camera de 2 MPx. Partea din stanga este destul de aglomerata, acolo gasim: un difuzor, mufa audio de 3.5mm, portul miniUSB, o tasta programabila si slotul pentru card-ul microSD, in partea dreapta gasim celalalt difuzor, tastele pentru volum si inca o tasta programabila. Deasupra gasim tasta pentru mute iar dedesubt butonul pentru scoaterea partii din spate a carcasei.
Ecranul de 2.6” are o calitate foarte buna, rezolutia este HVGA (480*320) cu format 3:2 Landscape. Culorile sunt vii si clare atat in lumina directa de la soare cat si la intuneric. Tastatura full QWERTY este un alt punct forte al telefonului, tastele sunt foarte bine proportionate si distantate una fata de cealalta astfel incat tastarea este foarte usoara si comoda. Sistemul de operare este de asemena foarte reusit, versiunea 4.6 este aceeasi ca si pe 8900 Curve iar interfata este foarte bine realizata. Un alt punct forte il reprezinta bateria de 1500mAh care ofera vreo 4 zile de folosire intensiva.
In ceea ce priveste partea multimedia, Bold lasa un pic de dorit, player-ul audio fiind mediocru, dar ecranul mare si cu orientarea Landscape face ca vizionarea filmelor sa fie o experienta foarte placuta mai ales ca suporta si format DivX sau XviD. Calitatea sunetului la Bold 9000 este excelenta la fel ca si la 8900 Curve, se descurca excelent atat la testele de distorsiune cat si de fidelitate.
Din pacate, desi galeria media este la fel ca si la Curve, adica cu o interfata “user friendly”, camera de 2 megapixeli este o dezamagire totala. Dispune doar de un Blitz LED si focus fix, asa ca nu vom vorbi prea mult despre asta si nici despre filmare care desi rezolutia filmelor este de 480*320, aceasta este realizata prin interpolare digitala, ceea ce inseamna ca au o calitate care lasa mult de dorit.
In ceea ce priveste conectivitatea, Bold dispune de GSM/GPRS/EDGE,3G cu HSDPA,Bluetooth cu A2DP,miniUSB,GPS si Wi-Fi.
Pe langa asta, piesele si accesoriile acestui telefon sunt foarte scumpe in comparatie cu alte telefoane, dar sunt preturi normale in comparatie cu celelalte modele BlackBerry. De exemplu o carcasa pentru BlackBerry ajunge in jur la 150 ron iar un display pana la 230 ron.
Asadar BlackBerry Bold 9000 vine ca o incununare a eforturilor companiei de a produce unul din cele mai bune telefoane de business, eforturi care se pare ca nu au fost in zadar, produsul final ridicandu-se la standardul impus de Nokia E71. Acum ramane de vazut care va avea de castigat.
joi, 26 august 2010
Nokia!?
Finlandezii au dominat piaţa şi preferinţele utilizatorilor timp de mulţi ani. Era chiar o vreme în care se părea că nimeni nu-i poate detrona. Încă sunt acolo sus dar poziţia lor se clatină. Se clatină sub presiunea atacurilor venite de pe continentul Nord American. E momentul ca Nokia să facă ceva, dacă vrea să rămână sus. E momentul ca Nokia să nu mai pară un ciclist care se sufocă încercând să ţină pasul cu plutonul fruntaş.
Nokia a fost multă vreme liderul incontestabil. Avea întotdeauna cei mai mulţi fani şi cele mai mari vânzări. Rivalii clasici, precum Samsung sau Sony Ericsson, nu reuşeau sub nicio formă să-i ameninţe poziţia.
Lucrurile s-au schimbat însă. Apple cu al lor iPhone şi Google cu sistemul de operare Android au schimbat starea de fapt. Nokia se clatină. În trimestrul doi al acestui an profitul companiei finlandeze a scăzut drastic, cu 42%. Asta în timp ce Apple tocmai a anunţat venituri record, datorate în principal iPhone-ului.
Aşa păţeşti când uiţi să inovezi
Nokia a făcut aceeaşi greşeală pe care o fac majoritatea companiilor care ajung fruntea turmei: o lasă moale. Nokia a lăsat-o moale şi a uitat să inoveze iar acum trage ponoasele.
Finlandezii au urmat exemplul Microsoft şi păţesc exact la fel. Din nou ca exemplu negativ, îl scoatem în faţa clasei pe Internet Explorer. Când IE6 a dobândit peste 90% din piaţă iar Netscape s-a făcut mic, Microsoft nu a mai găsit necesar să-şi îmbunătăţească browser-ul. Abia când a simţit în ceafă respiraţia concurenţei, Microsoft şi-a întors privirea către Internet Explorer. A făcut-o însă suficient de târziu pentru a pierde zeci de procente din cota de piaţă.
La fel şi Nokia. Văzând că rivalii clasici nu constituie o problemă, finlandezii au micşorat ritmul dezvoltării. Când le era lumea mai dragă, vine Apple cu iPhone. De atunci, mulţi viteji s-au dat drept “iPhone killer” dar niciunul n-a reuşit să facă mare brânză.
Ca şi cum deranjul declanşat de Apple nu era suficient, Google a avut tupeul să intre şi el pe piaţă. Aşa se face că acum agitaţia este în toi iar Nokia încă nu s-a dezmeticit.
Au trecut mai bine de trei ani de la primul iPhone. Trei ani în care Nokia nu a reuşit să găsească o replică pe măsură. Trei ani în care finlandezii nu şi-au dat seama ce trebuie să facă. Abia după trei ani Nokia realizează că are nevoie de o schimbare la vârf şi îşi caută un nou lider.
Cineva acolo sus a făcut multe şi grave erori. Cineva acolo sus este de vină pentru situaţia actuală, la fel cum cineva de sus a dus Motorola la un pas de faliment în urmă cu doi ani. Din afară, lucrurile par simple şi ajungi să te întrebi cum cei din conducere nu fac ceea ce trebuie.
Nokia
Care este buba
Pentru a avea succes, un telefon trebuie să puncteze în principiu la două capitole: construcţie şi sistem de operare. Dotările tehnice sunt un numitor comun pentru majoritatea producătorilor, nu ele fac diferenţa.
Telefoanele Nokia nu stau rău la capitolul construcţie. Sigur, întotdeauna e loc şi de mai bine. Principiile sunt însă cunoscute, nu trebuie să reinventeze Nokia roata: un touchscreen cât mai mare şi liniile cât mai simple caracterizează construcţia unui smartphone modern.
Buba este sistemul de operare. Nokia are nevoie de un sistem de operare modern. Are nevoie să convingă programatorii să dezvolte foarte multe aplicaţii şi să mai are nevoie de un sistem simplu şi rapid de instalare a aplicaţiilor. Nu trebuie să fii un geniu ca să-ţi dai seama că trebuie urmat exemplul App Store.
Actuala versiune Symbian 5th Edition nu se poate compara cu sistemele concurenţei. Poate noile versiuni la care se lucrează în prezent nu vor repeta aceleaşi greşeli. Poate se vor ridica la nivelul aşteptărilor.
Însă problema cu aplicaţiile rămâne. Succesul unui sistem de operare depinde mult de cantitatea şi calitatea aplicaţiilor disponibile. Microsoft ştie mai bine, a trecut prin asta şi a trecut, evident, cu bine. Nokia trebuie să urmeze exemplele iPhone şi Android şi să strângă în jurul sistemului de operare o reţea de aplicaţii.
Nokia
Concentrarea exclusiv pe hardware
Există însă şi posibilitatea ca noile versiuni de Symbian să nu aibă succes. În acest caz, nu cred că Nokia ar trebui să mai piardă timpul. Ar trebui să-şi calce pe orgoliu, să treacă Symbian-ul pe linia moartă şi să adopte Android-ul şi/sau Windows Phone 7 (dacă acesta va avea succes).
Mai devreme sau mai târziu şi pe piaţa telefoanelor mobile se va ajunge la situaţia calculatoarelor: se vor separa producătorii de hardware de cei de software. Cu excepţia Apple, bineînţeles, care are o filosofie aparte.
Renunţând să mai aloce resurse pentru dezvoltarea unui sistem de operare, Nokia s-ar putea concentra mai bine pe partea de construcţie. Având dispozitive foarte bine construite, nu ar mai rămâne decât să ofere utilizatorilor o diversitate cât mai mare posibilă de sisteme de operare.
De ce nu, s-ar putea ajunge în situaţia în care utilizatorul, când achiziţionează un telefon, să poată alege şi sistemul de operare. La fel ca în cazul calculatoarelor, cu deosebirea că în cazul telefoanelor vom avea mai multe opţiuni.
Nokia are destule căi pe care poate alege să le urmeze. Situaţia nu este (încă) dramatică, iar lucrurile pot fi întoarse. Totul este să nu ascundă adevărul sub un preş de marketing bine cusut. Problema trebuie recunoscută, analizată şi tratată. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Nokia a fost multă vreme liderul incontestabil. Avea întotdeauna cei mai mulţi fani şi cele mai mari vânzări. Rivalii clasici, precum Samsung sau Sony Ericsson, nu reuşeau sub nicio formă să-i ameninţe poziţia.
Lucrurile s-au schimbat însă. Apple cu al lor iPhone şi Google cu sistemul de operare Android au schimbat starea de fapt. Nokia se clatină. În trimestrul doi al acestui an profitul companiei finlandeze a scăzut drastic, cu 42%. Asta în timp ce Apple tocmai a anunţat venituri record, datorate în principal iPhone-ului.
Aşa păţeşti când uiţi să inovezi
Nokia a făcut aceeaşi greşeală pe care o fac majoritatea companiilor care ajung fruntea turmei: o lasă moale. Nokia a lăsat-o moale şi a uitat să inoveze iar acum trage ponoasele.
Finlandezii au urmat exemplul Microsoft şi păţesc exact la fel. Din nou ca exemplu negativ, îl scoatem în faţa clasei pe Internet Explorer. Când IE6 a dobândit peste 90% din piaţă iar Netscape s-a făcut mic, Microsoft nu a mai găsit necesar să-şi îmbunătăţească browser-ul. Abia când a simţit în ceafă respiraţia concurenţei, Microsoft şi-a întors privirea către Internet Explorer. A făcut-o însă suficient de târziu pentru a pierde zeci de procente din cota de piaţă.
La fel şi Nokia. Văzând că rivalii clasici nu constituie o problemă, finlandezii au micşorat ritmul dezvoltării. Când le era lumea mai dragă, vine Apple cu iPhone. De atunci, mulţi viteji s-au dat drept “iPhone killer” dar niciunul n-a reuşit să facă mare brânză.
Ca şi cum deranjul declanşat de Apple nu era suficient, Google a avut tupeul să intre şi el pe piaţă. Aşa se face că acum agitaţia este în toi iar Nokia încă nu s-a dezmeticit.
Au trecut mai bine de trei ani de la primul iPhone. Trei ani în care Nokia nu a reuşit să găsească o replică pe măsură. Trei ani în care finlandezii nu şi-au dat seama ce trebuie să facă. Abia după trei ani Nokia realizează că are nevoie de o schimbare la vârf şi îşi caută un nou lider.
Cineva acolo sus a făcut multe şi grave erori. Cineva acolo sus este de vină pentru situaţia actuală, la fel cum cineva de sus a dus Motorola la un pas de faliment în urmă cu doi ani. Din afară, lucrurile par simple şi ajungi să te întrebi cum cei din conducere nu fac ceea ce trebuie.
Nokia
Care este buba
Pentru a avea succes, un telefon trebuie să puncteze în principiu la două capitole: construcţie şi sistem de operare. Dotările tehnice sunt un numitor comun pentru majoritatea producătorilor, nu ele fac diferenţa.
Telefoanele Nokia nu stau rău la capitolul construcţie. Sigur, întotdeauna e loc şi de mai bine. Principiile sunt însă cunoscute, nu trebuie să reinventeze Nokia roata: un touchscreen cât mai mare şi liniile cât mai simple caracterizează construcţia unui smartphone modern.
Buba este sistemul de operare. Nokia are nevoie de un sistem de operare modern. Are nevoie să convingă programatorii să dezvolte foarte multe aplicaţii şi să mai are nevoie de un sistem simplu şi rapid de instalare a aplicaţiilor. Nu trebuie să fii un geniu ca să-ţi dai seama că trebuie urmat exemplul App Store.
Actuala versiune Symbian 5th Edition nu se poate compara cu sistemele concurenţei. Poate noile versiuni la care se lucrează în prezent nu vor repeta aceleaşi greşeli. Poate se vor ridica la nivelul aşteptărilor.
Însă problema cu aplicaţiile rămâne. Succesul unui sistem de operare depinde mult de cantitatea şi calitatea aplicaţiilor disponibile. Microsoft ştie mai bine, a trecut prin asta şi a trecut, evident, cu bine. Nokia trebuie să urmeze exemplele iPhone şi Android şi să strângă în jurul sistemului de operare o reţea de aplicaţii.
Nokia
Concentrarea exclusiv pe hardware
Există însă şi posibilitatea ca noile versiuni de Symbian să nu aibă succes. În acest caz, nu cred că Nokia ar trebui să mai piardă timpul. Ar trebui să-şi calce pe orgoliu, să treacă Symbian-ul pe linia moartă şi să adopte Android-ul şi/sau Windows Phone 7 (dacă acesta va avea succes).
Mai devreme sau mai târziu şi pe piaţa telefoanelor mobile se va ajunge la situaţia calculatoarelor: se vor separa producătorii de hardware de cei de software. Cu excepţia Apple, bineînţeles, care are o filosofie aparte.
Renunţând să mai aloce resurse pentru dezvoltarea unui sistem de operare, Nokia s-ar putea concentra mai bine pe partea de construcţie. Având dispozitive foarte bine construite, nu ar mai rămâne decât să ofere utilizatorilor o diversitate cât mai mare posibilă de sisteme de operare.
De ce nu, s-ar putea ajunge în situaţia în care utilizatorul, când achiziţionează un telefon, să poată alege şi sistemul de operare. La fel ca în cazul calculatoarelor, cu deosebirea că în cazul telefoanelor vom avea mai multe opţiuni.
Nokia are destule căi pe care poate alege să le urmeze. Situaţia nu este (încă) dramatică, iar lucrurile pot fi întoarse. Totul este să nu ascundă adevărul sub un preş de marketing bine cusut. Problema trebuie recunoscută, analizată şi tratată. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)